STRĂVECHIUL SAT PLOP-TEISTRENI eseu istoric, partea IV

p70716-094901

Instalarea elementelor capitaliste în agricultura Imperiului Rus și a Regatului Român, pe lângă ura față de feudali, a generat ură față de purtătorii relațiilor capitaliste din mediul sătesc.

În geneza Revoluției Ruse din anii 1905-1907 și a Marii Răscoale țărănești din 1907 din Regatul Român se evidențiază vectorii antifeudal, anticapitalism  și nemulțumirea de întârzierea reformelor necesare în agricultură.

Apropo, pe parcursul Revoluției Ruse din 1905-1907, în  imperiu au fost ucise 9000 de persoane, în Marea Răscoală țărănească din România (1907) au fost împușcați timp de câteva luni 11.000 de țărani români! Numai în județul Iași, unde a fost prefect pământeanul nostru Constantin Stere, ostașii români nu au împușcat nici un țăran român. Cum de  a reușit? De citit  piesa istorică ”România atacată”. Înăbușirea sângeroasă a răscoalei din România a fos realizată  de către un guvern liberal, cu aprobarea regelui Carol I.

În anii 30, Constantin Stere, retras la conacul soției sale, a scris romanul-fluviu ”În preajma revoluției”. Cărei revoluții? Țărănești.

Chestiunea agrară  rămăsese nesoluționată. Rămânea cea mai acută contradicție a crizei sociale din Imperiu și Regat: între necesitatea modernizării burgheze-democratice  a țării și frânarea modernizării de către vestigiile feudale din sate. În Rusia țaristă și în Regatul Român se resimțea insuficiența mijloacelor financiare necesare modernizării economiei.  Situația producea combustibilul nemulțumirii pentru următoarea revoltă. Ambele regimuri erau învechite.

La 1910, în s.Plop erau 335 de case cu 2945 de locuitori. Plopenii aveau în proprietate 175 de desetine de pământ. Conform prevederilor reformei agrare din 1861 a împăratului Alexandru II, țăranii din Plop primise în folosință încă 1.512 desetine de nadel-uri (loturi  din pământurile moșierului), care urmau a fi răscumpărate.  Deoarece nicăieri în Imperiul Rus țăranii săraci nu aveau banii de plătit, o bancă rusească a achitat aceste costuri moșierilor-proprietari, iar țăranii, din generație în generație,  plăteau băncii. Cu dobânzi. După 50 de ani de la începutul reformei agrare țariste țăranii mai aveau de plătit  răscumpărea!

La 1912, când în Imperiul Rus era marcat jubileul a 300 de ani ai casei împărătești Romanov, a fost ordin ca poporul să se veselească. Administrația rusească, ca în alte sate, a organizat horă mare.

Peste 5 ani, în timpul Revoluției burghezo-democratice din Februarie 1917, această casă regală a încetat să existe. Evident, bucuria a fost mai mare, decât la jubileul de 300 de ani.. În februarie 1917, Rusia deveni republică burghezo-democratică.

Mortalitatea infantilă în familiile țărănești, ca în toată Rusia, era ridicată.

Către sfârșitul secolului al XIX-lea, mai mult de 90% din moldoveni erau analfabeți

La 1910, în s.Plop trăiau  2.945 de oameni, în 1915 – 1.513. Diferența  numărul  populației  de 1432 poate fi explicată prin mobilizarea în armata rusă la Primul Război Mondial de reîmpărțire a lumii.

Satul Plop din județul Soroca, după raptul Moldovei de Est de către Imperiul țarist (”rusul cel dintâi” – vorba bătrânilor) s-a aflat  sub ruși până la sfârșitul anului 1917. Abdicarea împăratului Nicolae al II-lea în Revoluția din Februarie 1917, înlăturarea monarhiei și constituirea republicii democratice nu schimbase caracterul expansionist al dominației ”rusului dintâi”. Avuse loc o anumită modificare a mentalității populației din Moldova de Est, prin rostogolirea undei ideilor revoluționare de la Petrograd (capitala Rusiei) spre periferie. Un grup de 80 moldoveni a fost trimis de către Guvernul Provizoriu la baștină pentru ”lărgirea și aprofundarea revoluției democratice”. Printre propagandiști se afla Ion Inculeț – ulterior, unul din liderii Unirii cu Regatul Român.Ion Inculeț, ocupând posturi înalte în Regat, se temea de răzbunarea rușilor sovietici (care ar fi putut să-i ceară socotelă: Ți-am încredințat conducerea aprofundării și extinderii revoluției democratice, da tu ce-ai făcut?!). După anexarea de către ruși a Moldovei de Est, întoamna anului 1940, s-a sinucis. Ambii fii nu rămăsese în România…

  Nu cunoaștem gradul democratizării mentalității țăranilor din Plop. Mentalitatea a fost, posibil, influențată, la un segment de țărani și de unele idei socialiste ale Revoluției Socialiste din Octombrie 1917. Istoricul român C.Giurescu scria că ”Conștiința maselor moldovenești a fost trezită și a avut putința unei manifestări libere prin revoluția rusească”. În Moldova de Est, se intensificase manifestările curentului naționalist moldovenesc, despre care nu avem informații din Plop – formarea Republicii Democratice Moldovenești ( 2 decembrie 1917 ), declararea independenței (24  ianuarie 1918) de Rusia devenită sovietică.

Primul președinte al Sfatului Țării a fost Ion Inculeț, apoi l-a succedat  Constantin Stere, revenit pe scurt timp la Chișinău.

Moldovenii din Moldova de Est nu iubeau să se numească basarabeni, în stil ruso-țarist.  Îată o întrebare pentru sociologi și istorici. La 1917, în cadrul dreptului popoarelor la autodeterminare oferit de Revoluția Rusă din Februarie,  moldovenii din stânga Prutului au insistat  să se elibereze de denumirea de basarabeni, să abandoneze toponimul Basarabia, au format Partidul național Moldovenesc (în aprilie 1917), au creat Republica Democratică Moldovenească (2 decembrie 1917) – nu e clar de ce în actul Unirii Republicii Democratice Moldovenești cu Regatul Român, Republica Democratică Moldovenească a fost numită Basarabia?!
(Va urma)

 

Despre admin