Anul  1915:   Ideea  constituirii  Statelor  Unite ale Europei

 

În articolul ”Despre lozinca Statelor Unite ale Europei” din publicația ”Soțial-Democrat” (”Social-Democratul”), din 23 august 1915, filosoful  rus V.Lenin scria: ”Din punctul de vedere al condițiilor economice ale imperialismului, adică al exportului de capital și al partajării lumii de către statele coloniale „înaintate”și ”civilizate”, Statele Unite ale Europei, în capitalism sunt sau imposibile, sau reacționare”. Așadar, ”Uniunea Europeană ” – expresie a ideii Statelor Unite ale Europei, din punct de vedere filosofic, este o creație reacționară.

 

Cine împărțise lumea, către anul 1915? Filosoful ne comunică: ”Lumea este împărțită între un pumn de state mari, adică propășite în marea jefuire a națiunilor. Patru state mari ale Europei: Anglia, Franța, Rusia și Germania – (…) au colonii în aproape jumătate din tot globul pământesc”. Aici, autorul rus a recunoscut caracterul jefuitor al Imperiului Rus. Moldova de Est sau România Răsăriteană, denumită Bessarabia, era colonie rusească! Care din politicienii Rusiei post-sovierice este capabil să recunoască acest adevăr?

 

Statele Unite ale Europei, scria autorul articolului, sunt posibile ”… ca o convenție a capitaliștior europeni…despre ce?” – ”Numai despre cum, împreună  să turtească socialismul în Europa, împreună să păzească coloniile jefuite – împotriva Japoniei și Americii, care sunt foarte obijduite de partajarea din prezent a coloniilor și care s-au întărit în ultima jumătate de veac incomensurabil mai mult decât Europa înapoiată, monarhică, care a început să putrezească de bătrânețe”. „În comparație cu Statele Unite ale Americii, Europa înseamnă stagnare”.

 

În prezent, constatările filosofului da la începutul secolului XX despre ideea”Statele Unite ale Europei” sunt completate de practica jefuirii economice și financiare de către ”înaintatul” și ”civilizatul” nucleu imperialist occidental a țărilor periferice din interiorul UE. Cunoaștem deja cazul României.

 

La 1915, organizațiile social-democrate, după multe dezbateri, au ajuns la concluzia despre incorectitudinea lozincii Statelor Unite ale Europei. Întrebare: de ce de ani de zile, Partidul Social-Democrat din România nu numai că acceptă ideea UE, dar ține la aflarea României în UE? De atâta că, în pofida denumirii, în esența sa politică, acest  partid nu este  social-democrat. Denumirea ambalajului este pentru amețirea electoratului sărac.

 

Iată caracterizarea rolului principal al guvernelor țărilor, cărora ”înaintatele” și ”civilizatele” țări  le-au dat împrumuturi: ”Pentru a primi un venitișor ”legitim” de la această sumă (împrmutată – n.n.), un venitișor mai mare de trei miliarde de ruble anual (la 1915, o vacă, de exemplu costa 3 ruble – n.n.), – servesc comitetele naționale ale milionarilor, numite guverne…” (Lenin, 1915).

 

Deci, la noi, guvernele sunt ”comitete naționale ale milionarilor”. Așa. Dacă ar fi citit această lucrare filosofică a clasicului, liderii unui partid politic de opoziție ”de stânga” din România nu s-ar minuna de ce – citez dintr-un Comunicat recent, din anul 2017: ” Toate Guvernele care, după 1989, s-au perindat prin Palatul din Piața Victoriei sunt tot atât de vinovate pentru administrarea incompetentă și frauduloasă a treburilor statului”.

 

Toate guvernele, după contrarevoluția antisocialistă și antiromânească, sunt ”comitete naționale ale milionarilor”, nicidecum guverne pentru propășirea întregii națiuni.

 

Nu e vorba de ”administrare incompetentă”, ci doar de administrarea frauduloasă! Alt caracter, guvernul – comitetul național al milionarilor nu poate avea! Clasa dominantă e foarte competentă în problemele chivernisirii frauduloase. Nu contează notele lor  mici din școală. Dacă i-ar încolți cuiva din eminenții instruirii liceale și universatare vreo schemă de tâlhărire – pentru realizare i-ar trebui să aibă numaidecât structura psihică antisocială. Și va reaiza schema!

 

”În capitalism, – scria clasicul filosofiei, – este imposibilă dezvoltarea uniformă a unor gospodării aparte și a unor state. În capitalism, sunt imposibile alte mijloace de restabilire, din când în când, a echilibrului perturbat, decât crizele în industrie și războaiele în politică”.

 

Oamenii ar trebui să înțeleagă: ieșirea din jaful social și național se face pe durata unor epoci de răsturnare politică, adică de schimbări politice radicale. La 1915, clasicul scria: ”…revoluțiile politice inevitabile pe parcursul revoluției socialiste, care nu poate fi privită ca un act singular, ci trebuie privită ca o epocă de zguduituri politice și economice furtunoase, de luptă socială cea mai acută, război civil, revoluții și contrarevoluții”.

 

Din teza filosofică genială de mai sus, putem deduce că epoca istorică a revoluției socialiste, este o epocă de zguduituri politice și economice, cu conținut variabil, care continuă și după contrarevoluția antisocialistă și antinațională! Depășind faza reacționară din prezent, prin lupta socială cea mai acută, este posibilă instalarea orânduirii drepte a neo-socialismului.

 

Analiștii independenți consideră că răsturnările  socialismului  din Europa au fost contrarevoluții, realizate prin complot și trădare, în cadrul Primului Război Rece. Contrarevoluțiile din tabăra socialistă  nu au stopat zguduiturile politice și economice, dimpotrivă! Manifestările de stradă din România, pe care guvernul vrea să le intimideze cu bâtele jandarilor și gazele lacrimogene,  confirmă acest lucru. Epoca lucrului pe direcția revoluției socialiste continuă! Mulți încă nu știu acest lucru…  nu ne mobilizăm corespunzător… Nu facem totul ce ar trebui. Dar Revoluția socialistă se coace.

 

 

Despre admin