Profesorul Aron Pumnul, un părinte al românismului din Moldova

 

Cine fost Aron Pumnul, născut la 1818 într-o familie de țărani iobagi din comuna Cuciulata (Ardeal)? El a fost întruchiparea deplină a noțiunii de românism: naționalist, creștin și revoluționar.

Inteligența deosebită a copilului a fost remarcată de preotul din sat. Trimis la studii, Aron Pumnul a învățat patru ani  la Odorhei, apoi la Blaj și Cluj — la cursurile filosofie.

La vârsta de 25 de ani, a fost numit profesor de filosofie la Blaj. Apoi, între 1843-1846, a studiat la Institutul teologic ”Sfânta Barbara” din Viena. Revenind la Blaj, și-a reluat activitatea de profesor de filosofie în școlile superioare.

Aron Pumnul desfășoară o activitate jurnalistică, alături de canonicul Timotei Cipariu. Ei au întemeiat două ziare: Organul luminărei (1847), mai târziu redenumit Organul Națiunale (1848) — primul ziar românesc cu litere latine și  Învățătorul poporului (1848). Publicațiile talentate în aceste ziare i-au creat lui A.Pumnul un nume respectat.

La 1848, lui  A.Pumnul i s-a încredințat redactarea programului Revoluției Române din Transilvania. Acest program a fost adoptat de Adunarea Națională de la Blaj (15 mai 1848).

Din punct de vedere ideologic, programul revoluționar a fost pilonul revoluției din Transilvania. Textul era prezentat în două variante: de proclamație adresată tuturor locuitorilor Transilvaniei și de petiție de drepturi, adresată împăratului Imperiului Habsburgic.

A.Pumnul a avut un rol important în mobilizarea primei adunări populare din 18-30 aprile 1848).

A.Pumnul a fost unul dintre conducătorii revoluționari români. El a participat la lucrările Comitetului de Pacificațiune de la Sibiu, din care făceau parte Avram Iancu, Simion Bărnuțiu, Axinte Sever. Era o tentativă de aplanare a conflictului revoluționar româno-maghiar. Revoluționarii maghiari ai lui Kossuth preconizau includerea Transilvaniei în componența statului național magiar, chestiune inacceptabilă pentru români.

Generalul polonez, Iosif Bem, comandantul forțelor miltare revoluținare ocupase Transilvania, încercă să-l prindă pe Aron Pumnul. Acesta s-a retras în Valahia, unde Guvernul revoluționar de la București i-a oferit funcția de comisar de propagandă.

După zdrobirea de către trupele rusești a forțelor armate maghiare, Transilvania și Ungaria au fost transmise spre oblăduire Imperiului Habsburgic.  După înăbușirea  Revoluției Române din Valahia, Aron Pumnul s-a refugiat la Iași, apoi la Cernăuți.

La Cernăuți, autoritățile austriece (recunoscătoare pentru aportul în lupta împotriva rebelilor unguri) l-au numit pe A.Pumnul profesor de limba și literatura română la Liceul German.

La Cernăuți, A.Pumnul a avut o activitate multilaterală, la catedră, ca jurnalist (a colaborat la revista ”Bucovina”), ca autor de manuale. Lucrarea sa  ”Lepturariu românesc cules din scriptori rumâni” în patru volume  este prima antologie de literatură românească (tipărită la Viena în anii 1862-1865). G.Sbierea scria că A.Pumnul ”a creat în Bucovina o școală naționalistă românească, a introdus literele latine în scrierea românească de acolo și a căutat să creeze pentru ea o ortografie curat fonetică”. Această activitate i-a creat nimbul de apostol al românismului.

            Un timp, adolescentul M.Eminovici (Eminescu), a locuit în casa lui Aron Pumnul, folosindu-se de biblioteca acestuia. Naționalismul luminat românesc a fost aprins în sufletul lui Eminescu de către exemplul personalității, vieții și activității profesorului Aron Pumnul.

A.Pumnul, apostolul românismului dinMoldova de Nord, a decedat prematur la 24 ianuare 1866. Elevii său l-au omagiat prin broșura ”Lăcrămioarele învățăceilor gimnaziști den Cernăuți la mormântul prea iubitului lor profesor Arune Pumnul”. M.Eminescu a publicat elegia ”La mormântul lui Aron Pumnul”.

În elegie, Eminescu îl asemuiește pe profesor cu ”o lumină”, ”geniu mare al deșteptării” naționale. ”trista lăcrimare/Ce-i simț național”.

Ce-i simț național!

  Vitalie Patuh-Cubolteanu

Despre admin